Simturile la diferite tipuri de pesti - Pescar Hoinar
Organele simtului pestilor sint:ochii, linie laterala, mirosul, gustul. Aceste organe isi indeplinesc functia pe 3 cai:- sa atentioneze pestele asupra existentei hranei, alarmind pestele - sa conduca pestele spre hrana,- o data descoperita hrana, organele se comporta ca detectoare in a depista compatibilitatea presupusei hrane. Colaborarea organelor simturilor pestilor e folosita in cautarea hranei.Hai sa vedem la citeva specii cum se manifesta colaborarea simturilor acestora.
Stiuca este alarmata si condusa la presupusa hrana numai de ochi si linia laterala,ca si salaul si avatul. Gustul ii serveste in a descoperii compatibilitatea respectivei hrane, deci are gust si il foloseste. Interesant este faptul ca stiuca nu are miros,iar gustul este f atrofiat servindu-i numai la contactul direct.-De aici si concluzia ca nu are rost sa folosim mirosuri pe naluci. Acestea sint pur comerciale sint pentru pescar si nu pentru stiuca.
Bibanul, ochiul este principalul organ care alarmeaza si conduce pestele spre presupusa hrana, o usoara influenta o are si linia lateral dar de cele mai multe ori nu.La fel ca si stiuca nu are miros iar gustul ii serveste numai la contactul direct.
Pastrav, are o buna colaborare in alarmarea si conducerea catre hrana a ochiului, mirosului iar gustul, care este sensibil la pastrav, il ajuta la conducerea catre hrana si la controlul conpatibilitatii acesteia.
Boisteanul( desi ar putea fi tratat ca peste fara importanta, boisteanul va fi luat in discutie cind voi vorbii despre nadirea indirecta)atit ochiul mirosul il alarmeaza si il conduce spre hrana, iar gustul pe linga functia de conducere face si controlul hranei. Este interesant ca boisteanul are mirosul si gustul mai dezvoltat ca pastravul.
Clean, ochiul are si la el o functie f importanta in alarmarea si conducerea spre hrana, mirosul ca si gustul au numai functii de a control a hranei.Are dezvoltat f bine gustul care il poate conduce la hrana de la mari distante, Si curiozitate linia laterala nu are functii in procesul de hranire al pestelui, adica in ceea ce ne intereseaza pe noi. Linia laterala are in schimb o mare importanta in alarmarea asupra eventualelor pericole.
Crap,lin, caras, caracuda, nu sint pesti cu vazul f dezvoltat, ca sa zici ca ar folosii ochiul pentru depistarea si conducerea spre hrana. In schimb gustul este imbatabil, alarmeaza si conduce pestele spre nada, face testarea nadei. In cca 80-90% din cazuri gustul este predilect in a dirija pestele la nada.. La fel linia laterala nu are functii in sprijinul functiei de hranire.
Babusca si platica, sint pesti care depisteaza nada cu ajutorul vederii, sint condusi spre aceasta datorita vazului bun la adincimi mari unde lumina este deja suficient de slaba. Dar arma forte este gustul si mirosul iar ca fapt caracteristic o atrage sunetul pe care il scot celelalte surate cind se hranesc. Linia laterala are deci un rol important in depistarea si dirijarea spre locul nadit. Se si poate vedea ca la platica linia laterala este mai lunga de cit ar fi linia mediana normala, tocmai pentru a avea un radar mai puternic.
Scobarul si mreana, sint pesti care se conduc spre hrana si o depisteaza cu ajutorul gustului si mirosului, dar si a vazului cind hrana se afla in raza lor vizuala. Ce este f interesant ca la acesti pesti deja gustul si mirosul se manifesta in tandem avind senzori comuni pt. ambele tipuri de simt. Iar scobarul in zilele de vara are senzorii de depistare f puternici putind intercepta particule f. fine de gust sau miros. Daca nu stiati, scobarul dupa pastrav este cel mai rapid peste ca innot( pastravul are 4 m/sec iar scobarul 3,5 m/s). Din acest motiv, cind se afla in deplasari pe curenti f rapizi pe care numai el ii poate parcurge, va simtii o nada care nu trebuie sa fie puternic aromatizata sau indulcita. Daca maninca in foarte scurt timp de la nadire el vine din curent la nada.
Obletele, desi s-ar putea spune ca este lipsit de importanta, acest peste are ca si rosioaradar mai bine dezvoltata intreg sistemul de organe care-l ajuta in depistarea indreptarea si controlul nadei. Astfel este primul peste care vine de la mari distante la nada fiind ajutat de linia laterala care furnizeaza informatia deja de la caderea nadei in apa, gust si miros de invidiat, si vaz deosebit de activ, care face ca cu greu sa-i scape ceva.
De aici se pot trage citeva concluzii, daca deja nu s-au tras deja . Cam de ce anume trebuie tinut cont cind cautam un peste sau altul. Infine daca studiem si comportamentul simbiotic sau adaptarea la bazine cu mult rapitor, de exemplu atunci se modifica o sumedenie de comportamente si trebuie tinut cont de aceasta.Deci cind vrem o nada pentru un anume peste trebuie sa tinem cont ce trebuie sa faca nada din acest punct de vedere.
Trebuie vorbit si despre biologia bazinului. Asta inseamna ca trebuie tinut cont de ce anume nevertebrate, (moluste, crustacei, etc) Trebuie tinut cont de modul de prezentare a bazinului, fund tare, mil subtire, mil gros, namolos, nisipos etc. Trebuie sa tinem cont de vazul pestilor sa vedem daca vad color, nu vad color care vad si cum vad.
Mergi inapoi la Simturile Pestilor
